Fișă de articol.

Image Alt

Untangling Ariadne’s Thread – Contributions to the „Archaeology” of the Romanian Medieval Numismatics. Part II – The Final Stage of Wallachian Coinage – From Michael I to Basarab Laiotă (1418-1477) / Descâlcind firul Ariadnei – Contribuţii pentru o „Arheologie” a numismaticii medievale româneşti. Partea II – Faza târzie a monetăriei Ţării Româneşti – De la Mihail I la Basarab Laiotă (1418-1477)

Autori
Secţiunea
Limba de redactare engleză
Descriptori
Excerpt Cea de a doua parte a contribuţiei mele priveşte istoria cercetărilor numismatice moderne legate de faza finală a monetăriei medievale a Ţării Româneşti în etapa 1418 - cca 1477. Acest interval chronologic acoperă o perioadă de circa 60 de ani, care se întinde de la moartea lui Mircea cel Bătrân şi ultima domnie a principelui Basarab Laiotă (1473; 1474; 1475-1476; 1477). Conform părerii ştiinţifice, general acceptate în prezent, anii domniilor successive a lui Basarab Laiotă sunt presupuse ca reprezentând etapa finală a activităţii monetare de sine stătătoare a principilor Ţării Româneşti. După acest moment, pentru aproape două secole, nu mai sunt cunoscute monede muntene pe care să fie înscrise numele şi titlurile oficiale ale autorităţilor emitente, sau blazoanele lor, până la mijlocul veacului al XVII-lea (până la domnia lui Mihnea III Radu – 1658 - 1659).
Faza finală a monetăriei medievale a Ţării Româneşti a fost puternic marcată atât de declinul rapid al numărului de tipuri monetare emise de principi, cât şi a volumului emisiunilor. În acestea condiţii, nu este întâmplător faptul că majoritatea tipurilor monetare munteneşti din secolul al XV-lea sunt cunoscute doar prin câteva piese păstrate sau chiar unice. Declinul general al activităţii monetare în Muntenia în anii 1420-1470 este subliniată în mod suplimentar de faptul că, se pare că, monetăriile locale au încetat să funcţioneze în cursul mai multor domnii, cum a fost cazul celei lui Radu al II-lea Praznaglava şi Alexandru Aldea (1420; 1422-1423; 1424-1426; 1427; 1431-1436). Cu toate că monetăria Ţării Româneşti trecea printr-un declin evident în anii 1420-1470, se pare că această activitate a cunoscut mai multe încercări de reformă. Acest fapt este dovedit de introducerea unor desene monetare noi, ca şi a unor noi etaloane metrologice şi nominaluri noi în timpul domniilor lui Dan al II-lea, Vlad Dracul, Basarab al II-lea şi Vladislav al II-lea.
În ciuda faptului că majoritatea tipurilor monetare munteneşti din secolul al XV-lea sunt rare, multe dintre acestea au fost publicate încă din secolul al XIX-lea, dar atribuirea lor corectă unuia dintre purtătorii numelor dinastice monotone, de genul Radu, Vlad, Vladislav sau Basarab a fost o întrepindere intelectuală destul de complicată. În unele cazuri, cum ar fi de exemplu, atribuirea şi datarea corectă a monedelor purtând legendele: +IwB×S×P×B×//+IwB×S×P×B×BOEBOD, ar putea constitui subiectul unor dispute ştiinţifice viitoare, atâta vreme cât ne lipsesc tezaurele monetare care să conţină astfel de emisiuni, sau de piese surfrapate.
Imaginea panoramică asupra monetăriei Ţării Româneşti propusă prin MBR de către Octavian Luchian a fost bazată, în mare măsură, pe lucrările lui Octavian Iliescu publicate între anii 1956-1975, ca şi pe articolul lui L. Réthy privind aşa-zisele emisiuni ale lui Nikolaus von Redwicz, numit Ban al Severinului (1430-1435), de către regale Ungariei Sigismund I de Luxemburg. Din păcate, O. Luchian nu a prezentat sursele bibliografice din care şi-a luat informaţiile şi pe baza cărora şi-a realizat lucrarea sa.
Pentru a înţelege corect istoria studiilor moderne privind monetăria medievală a Ţării Româneşti, am prezentat toate contribuţiile privind publicarea şi atribuirea tuturor tipurilor monetare şi a variantelor acestora emise de către voievozii locali în anii 1420 – 1470, cunoscute până în prezent. Cronologia domniilor din Ţara Românească pe care am folosit-o se bazează pe datele propuse de recenta lucrare a lui C. Rezachevici (Rezachevici 2001).
Sunt convins că prin publicarea studiului meu Descâlcind firul Ariadnei – Contribuţii la „arheologia” numismaticii medievale româneşti, am oferit nu numai o aducere la zi largă şi completă asupra dezvoltării studiilor privind capitolul muntenesc al numismaticii medievale românşti de-a lungul ultimelor două secole, dar am încercat, de asemenea, să fac dreptate mai multor generaţii de numismaţi români şi străini ale căror realizări au fost ignorate sau dispreţuite de către Octavian Luchian, autorul MBR.
Paginaţia 65-81
Titlul volumului de apariție
  • Cercetări Numismatice; XIX-XX; anul 2013-2014
Editura Publicat de: Muzeul Naţional de Istorie a României
Loc publicare Bucureşti